Retineri salariale

Reţinerile din salariu sunt reglementate de Codul Muncii, dar nu numai. Pentru evidenţierea corectă şi reţinerea în cunoştinţă de cauză a veniturilor salariatului, Codul de Procedură Civilă face şi el referire la limitarea până la care se pot face reţineri din salariu.

Reţineri din salariu reglementate de Codul Muncii

Mai întâi, Codul Muncii precizează că nicio reţinere din salariu nu poate fi operată în afara cazurilor şi condiţiilor prevăzute de lege. Reţinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă şi exigibilă şi a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă (art. 169).

Atenţie! De multe ori, în practică, angajatorul primeşte de la bancă o înştiinţare de plată în ceea ce priveşte ratele restante ale salariatului. Documentele primite direct de la bancă de către angajator nu reprezintă document justificativ în baza căruia se pot face reţineri pe statul de salarii.

În cazul în care angajatorul primeşte pentru acelaşi salariat mai multe documente justificative valide în baza cărora trebuie să facă reţinerea din salariu, ordinea respectării lor este :

a) obligaţiile de întreţinere;
b) contribuţiile şi impozitele datorate către stat;
c) daunele cauzate proprietăţii publice prin fapte ilicite;
d) acoperirea altor datorii.

Tot Codul Muncii este cel care aduce completări în ceea ce primeşte valoarea maximă ce poate fi reţinută lunar salariatului – reţinerile din salariu cumulate nu pot depăşi în fiecare lună jumătate din salariul net.

Prevederi legate de reţinerile din salariu conform Codului de Procedură Civilă

Pe de cealaltă parte, Codul de Procedură Civilă precizează, prin intermediul art. 728, detalii suplimentare legate de natura veniturilor celor care urmează a li se face reţinerea din salariu şi în acelaşi timp corespondenţa în funcţie de care diferă cuantumul valorii reţinute:

Natura veniturilor

Natura reţinerii

Limitarea reţinerii în conformitate cu venitul lunar net

salariile şi alte venituri periodice

pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale

alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia

sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii

până la jumătate din venitul lunar net

orice alte datorii

până la o treime din venitul lunar net

ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă

compensaţia acordată salariaţilor în caz de desfacere a contractului individual de muncă pe baza oricăror dispoziţii legale

sumele cuvenite şomerilor, potrivit legii

sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere

în limita a jumătate din cuantumul acestora

despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vătămări corporale, dacă legea nu dispune altfel

în limita a jumătate din cuantumul acestora

Alocaţiile de stat

indemnizaţiile pentru copii

ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav

ajutoarele de maternitate

ajutoarele acordate în caz de deces

bursele de studii acordate de stat

diurnele (indemnizatie de detasare/delegare)

orice alte asemenea indemnizaţii cu destinaţie specială, stabilite potrivit legii

 –

 nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorii.


Şi, mai mult decât atât, Codul de Procedură Civilă aduce clarificări în ceea ce priveşte reţinerile în cazul veniturilor din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie şi anume pot fi urmărite numai asupra părţii ce depăşeşte jumătate din acest cuantum.

Salariu net sau venitul net?

Asupra a ceea ce vreau să mă opresc în cele ce urmează face referire directă la sintagma salariu net versus venitul net. De ce? În Codul Muncii reţinerea se face din salariul net, iar din Codul de Procedură Civilă reţinerea se face la venitul net.

Salariul net este contraprestaţia în bani pe care o primeşte salariatul în fiecare lună, salariul „în mână”. În schimb, venitul net este definit ca fiind venitul brut al salariatului fără contribuţiile individuale (contribuţia la asigurări sociale de sănătate (CASS), contribuţia la asigurări sociale (CAS – pensii) şi şomaj).

Practic, la venitul astfel obţinut (venitul brut – CASS – CAS – Şomaj) se aplică deducerea personală (dacă este cazul) şi din suma rezultată se calculează impozitul salariatului. Abia după scăderea impozitului se obţine salariul net al angajatului. Pentru a justifica cele menţionate mai sus aici (PDF) se poate găsi un model de stat de salarii (de pe site-ul ITM Arad).

Categorii de reţineri

În practică, de cele mai multe ori vom întâlni următoarele categorii de reţineri:

• Pensia  de întreţinere, documentul justificativ în baza căruia se va face reţinerea fiind ordinul judecătoresc emis de o instanţă de tutelă, este datorată de părinte şi se stabileşte până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii şi o jumătate pentru trei sau mai mulţi copii (art. 529, alin. 2 din Codul Civil). Dacă în ordinul judecătoresc nu este menţionată o sumă fixă, atunci se consideră reţinere 25% din salariul net al angajatului;

• Sume restante datorate creditelor la bancă, documentul justificativ în baza căruia se va face reţinerea fiind ordinul judecătoresc emis de instanţa competentă;

• Sume restante datorate către administraţiile financiare (de ex. contribuţii datorate şi neachitate).

De cele mai multe ori, în ordinul judecătoresc emis de instanţa competentă se menţionează procentul în baza căruia se face reţinerea pe statul de salarii, dar, dacă nu se menţionează, ci se face referire doar la prevederile legale în vigoare, observăm, aşadar, că va trebui să consultăm Codul Muncii, Codul de Procedură Civilă, Codul Civil sau, după caz, baza legislativă indicată/citată în respectivul document oficial.
Posted in Uncategorized. Bookmark the permalink. RSS feed for this post. Leave a trackback.

Leave a Reply

  • Arhiva

Swedish Greys - a WordPress theme from Nordic Themepark.