Reţineri din salariu reglementate de Codul Muncii
Atenţie! De multe ori, în practică, angajatorul primeşte de la bancă o înştiinţare de plată în ceea ce priveşte ratele restante ale salariatului. Documentele primite direct de la bancă de către angajator nu reprezintă document justificativ în baza căruia se pot face reţineri pe statul de salarii.
În cazul în care angajatorul primeşte pentru acelaşi salariat mai multe documente justificative valide în baza cărora trebuie să facă reţinerea din salariu, ordinea respectării lor este :
a) obligaţiile de întreţinere;
Tot Codul Muncii este cel care aduce completări în ceea ce primeşte valoarea maximă ce poate fi reţinută lunar salariatului – reţinerile din salariu cumulate nu pot depăşi în fiecare lună jumătate din salariul net.
Prevederi legate de reţinerile din salariu conform Codului de Procedură Civilă
Natura veniturilor |
Natura reţinerii |
Limitarea reţinerii în conformitate cu venitul lunar net |
salariile şi alte venituri periodice pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia |
sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii |
până la jumătate din venitul lunar net |
orice alte datorii |
până la o treime din venitul lunar net |
|
ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă compensaţia acordată salariaţilor în caz de desfacere a contractului individual de muncă pe baza oricăror dispoziţii legale sumele cuvenite şomerilor, potrivit legii |
sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere |
în limita a jumătate din cuantumul acestora |
despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vătămări corporale, dacă legea nu dispune altfel |
în limita a jumătate din cuantumul acestora |
|
Alocaţiile de stat indemnizaţiile pentru copii ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav ajutoarele de maternitate ajutoarele acordate în caz de deces bursele de studii acordate de stat diurnele (indemnizatie de detasare/delegare) orice alte asemenea indemnizaţii cu destinaţie specială, stabilite potrivit legii |
– |
nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorii. |
Şi, mai mult decât atât, Codul de Procedură Civilă aduce clarificări în ceea ce priveşte reţinerile în cazul veniturilor din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie şi anume pot fi urmărite numai asupra părţii ce depăşeşte jumătate din acest cuantum.
Salariu net sau venitul net?
Salariul net este contraprestaţia în bani pe care o primeşte salariatul în fiecare lună, salariul „în mână”. În schimb, venitul net este definit ca fiind venitul brut al salariatului fără contribuţiile individuale (contribuţia la asigurări sociale de sănătate (CASS), contribuţia la asigurări sociale (CAS – pensii) şi şomaj).
Practic, la venitul astfel obţinut (venitul brut – CASS – CAS – Şomaj) se aplică deducerea personală (dacă este cazul) şi din suma rezultată se calculează impozitul salariatului. Abia după scăderea impozitului se obţine salariul net al angajatului. Pentru a justifica cele menţionate mai sus aici (PDF) se poate găsi un model de stat de salarii (de pe site-ul ITM Arad).
Categorii de reţineri
• Pensia de întreţinere, documentul justificativ în baza căruia se va face reţinerea fiind ordinul judecătoresc emis de o instanţă de tutelă, este datorată de părinte şi se stabileşte până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii şi o jumătate pentru trei sau mai mulţi copii (art. 529, alin. 2 din Codul Civil). Dacă în ordinul judecătoresc nu este menţionată o sumă fixă, atunci se consideră reţinere 25% din salariul net al angajatului;
• Sume restante datorate creditelor la bancă, documentul justificativ în baza căruia se va face reţinerea fiind ordinul judecătoresc emis de instanţa competentă;
• Sume restante datorate către administraţiile financiare (de ex. contribuţii datorate şi neachitate).
De cele mai multe ori, în ordinul judecătoresc emis de instanţa competentă se menţionează procentul în baza căruia se face reţinerea pe statul de salarii, dar, dacă nu se menţionează, ci se face referire doar la prevederile legale în vigoare, observăm, aşadar, că va trebui să consultăm Codul Muncii, Codul de Procedură Civilă, Codul Civil sau, după caz, baza legislativă indicată/citată în respectivul document oficial.